Calitatile motrice in sport - viteza

Viteza
In acceptiunea cea mai larga, se refera la rapiditatea cu care  o miscare sau un act motric este executat in unitatea de timp. Viteza este determinata de lungimea distantei parcurse in timp sau prin timpul de efectuare a unei miscari; se apreciaza in m / sec sau numai in unitati de timp. Ceea ce este specific corpului omenesc este faptul ca viteza se modifica frecvent, in prea putine cazuri corpul omenesc putand efectua o miscare cu viteza uniforma. De cele mai multe ori, viteza este asociata cu alte calitati motrice ca forta si rezistenta, dar si cu tempoul si ritmul miscarilor.
Tempoul miscarilor reprezinta densitatea miscarilor pe unitatea de timp si depinde de masa corpului sau segmentelor corpului aflate in miscare si de momentele de inertie; cu ajutorul tempoului se poate stabili intensitatea efortului si gradul de solicitare a organismului.
Ritmul miscarii defineste efectuarea unui efort in timp si spatiu, precum si raportul dintre aceste doua marimi; are caracteristica principala periodicitatea repetarii fenomenului, succesiunea intervalelor de timp si accentele rezultate din desfasurarea lui.
Viteza este determinata de factori biologici, morfologici, functionali, biochimici, metabolici si psihologici, dintre acestia cei mai importanti fiind:
            - mobilitatea desfasurarii proceselor nervoase (excitatia si inhibitia);
- viteza de conducere a influxului nervos (aferent si eferent) prin reteaua nervoasa;
- viteza de raspuns a muschiului in urma excitatiei nervoase;
- forta muschiului ce intra in contractie;
- lungimea segmentelor angrenate in activitate, mobilitatea articulara si elasticitatea musculara;
- capacitatea de coordonare a grupelor musculare;
- tipul fibrei din care este alcatuit muschiul (albe sau rosii);
- bogatia de compusi macroergici (CP, ATP).
Procesul educarii vitezei este complex si de aceea trebuiesc indeplinite anumite conditii:
- tehnica executiei miscarilor sa fie foarte bine insusita;
- pe toata durata executiei viteza sa fie constanta; deci durata executiei va fi optima ;
- pauzele dintre repetarea miscarilor vor fi suficient de lungi pentru a asigura revenirea optima a organismului; o miscare se va relua numai in conditiile in care organismul este odihnit. Astfel, putem spune ca:                          
- viteza nu se dezvolta in mod linear, in paralel cu perioadele de crestere; in mod diferentiat, in functie sex si de perioada de crestere, intalnim perioade de stagnare sau de accelerare;
            - dezvoltarea vitezei este puternic influentata genetic;                      
- fetele sunt cele care ajung mai repede la valori maxime ale vitezei de deplasare, in timp ce la baieti se observa o mai rapida dezvoltare a vitezei de reactie; in toate formele de manifestare, pana in perioada pubertara nu se observa accelerari sau stagnari; acestea ies in evidenta dupa perioada pubertara, mai ales la fete ; dupa aceasta perioada de crestere, viteza pura nu se mai poate dezvolta sub nici o forma de manifestare a sa; ceea ce se dezvolta este aceea calitate care se combina cel mai mult cu viteza, respectiv forta, rezistenta sau indemanarea.
Viteza
In acceptiunea cea mai larga, se refera la rapiditatea cu care o miscare sau un act motric este executat in unitatea de timp. Viteza este determinata de lungimea distantei parcurse in timp sau prin timpul de efectuare a unei miscari; se apreciaza in m / sec sau numai in unitati de timp. Ceea ce este specific corpului omenesc este faptul ca viteza se modifica frecvent, in prea putine cazuri corpul omenesc putand efectua o miscare cu viteza uniforma. De cele mai multe ori, viteza este asociata cu alte calitati motrice ca forta si rezistenta, dar si cu tempoul si ritmul miscarilor.
Tempoul miscarilor reprezinta densitatea miscarilor pe unitatea de timp si depinde de masa corpului sau segmentelor corpului aflate in miscare si de momentele de inertie; cu ajutorul tempoului se poate stabili intensitatea efortului si gradul de solicitare a organismului.
Ritmul miscarii defineste efectuarea unui efort in timp si spatiu, precum si raportul dintre aceste doua marimi; are caracteristica principala periodicitatea repetarii fenomenului, succesiunea intervalelor de timp si accentele rezultate din desfasurarea lui.
Viteza este determinata de o multitudine de factori biologici, morfologici, functionali, biochimici, metabolici si psihologici, dintre acestia cei mai importanti fiind:
            - mobilitatea desfasurarii proceselor nervoase fundamentale (excitatia si inhibitia);
- viteza de conducere a influxului nervos (aferent si eferent) prin reteaua nervoasa;
- viteza de raspuns a muschiului in urma excitatiei nervoase;
- forta muschiului ce intra in contractie;
- lungimea segmentelor angrenate in activitate, mobilitatea articulara si elasticitatea musculara;
- capacitatea de coordonare a grupelor musculare;
- tipul fibrei din care este alcatuit muschiul (albe - rapide, sau rosii - lente);
- resursele de compusi macroergici musculari (Adenozintrifosfatul – ATP si Creatinfosfatul – CP).
Procesul educarii vitezei este complex si de aceea trebuiesc indeplinite anumite conditii:
- tehnica executiei miscarilor sa fie foarte bine insusita;
- pe toata durata executiei viteza sa fie constanta; deci durata executiei va fi optima ;
- pauzele dintre repetarea miscarilor vor fi suficient de lungi pentru a asigura revenirea optima a organismului; o miscare se va relua numai in conditiile in care organismul este odihnit.
Astfel, putem spune ca:                                 
- viteza nu se dezvolta in mod linear, in paralel cu perioadele de crestere; in mod diferentiat, in functie sex si de perioada de crestere, intalnim perioade de stagnare sau de accelerare;

            - dezvoltarea vitezei este puternic influentata genetic;           - fetele sunt cele care ajung mai repede la valori maxime ale vitezei de deplasare, in timp ce la baieti se observa o mai rapida dezvoltare a vitezei de reactie; in toate formele de manifestare, pana in perioada pubertara nu se observa accelerari sau stagnari; acestea ies in evidenta dupa perioada pubertara, mai ales la fete ; dupa aceasta perioada de crestere, viteza pura nu se mai poate dezvolta sub nici o forma de manifestare a sa; ceea ce se dezvolta este aceea calitate care se combina cel mai mult cu viteza, respectiv forta, rezistenta sau indemanarea.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

calitatile motrice in sport - rezistenta

Rezistenta In literatura de specialitate rezistenta este definita ca fiind capacitatea psiho-fizica de a face fata unui efort timp indelungat. Gradul de dezvoltare a rezistentei se poate determina prin buna functionare a aparatului cardio-vascular, respirator, metabolic si a sistemului nervos. Capacitatea de rezistenta a organismului (numita si “anduranta“) are la baza procesele energetice, fara de care miscarile organismului n-ar fi posibile. Principalul criteriu de apreciere al nivelului ei de dezvoltare este absorbtia maxima de oxigen (VO 2  maxim), precum si durata lucrului efectuat de organism sau marimea distantei parcurse de acesta. a ) . Rezistenta este conditionata de: -            tipul fibrelor musculare implicate in activitate; gradul de solicitare a efortului are la baza actiunea fibrelor albe si rosii; daca fibrele albe actioneaza in directia dezvoltarii vitezei, fibrele rosii sunt acelea ce, in proportie de 90 ...
Citiți mai multe

model de rezultate inregistrate la testari

III.5. Rezultatele înregistrate la testele predictive Disciplina:                                         Clasa: .................... ;                      Nr. elevi: .......... Profesor: ................................................................. . Analiza testelor de evaluare Note 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Media clasei Nr. elevi prezenţi Evaluare iniţială - E.I. Evaluare pe parcurs - E.P. ...
Citiți mai multe